Ceea ce pana acum cativa ani parea un tel greu de atins a devenit, de o vreme, o nimica toata. Batalia aspra ce se dadea pentru un loc la facultate seamana cu cucerirea unei redute abandonate. Universitatile s-au transformat, aproape peste noapte, in nimic altceva decat niste fabrici de diplome, iar absolventii cu studii superioare sunt pe toate gardurile. Daca intr-o vreme, faptul ca erai licentiat de departaja clar de eventualii contracandidati pe un post, in prezent, hartia pe care o ai in mana nu iti mai serveste la nimic. Esti doar unul dintre cei multi. Dintre cei multi care au terminat o facultate si care continua sa traiasca pe spinarea parintilor, incapabili sa-si gaseasca un loc de munca.
Pentru angajator nu mai conteaza nici cat negrul sub unghie ca ai petrecut cativa ani prin bancile scolilor inalte. S-au convins de calitatea invatamantului superior romanesc. Sa devii student nu e nicio scofala. Facultatile, disperate dupa bani, au ajuns sa puna la bataie sute de locuri cu taxa si sa prolifereze tot felul de specializari inutile. Tineri care ies din scoli fara sa fi invatat mare lucru, debusolati si, practic, fara vreun viitor.
Daca odinioara, omul cu facultate era o rara avis, foarte bine remunerat si apreciat pentru eforturile depuse pentru a absolvi studiile superioare, in prezent, diploma e ca si cum n-ar fi. O are pana si femeia de serviciu, vanzatoarea de la ABC ori magazionerul.
Statisticile arata ca, in 2009, peste 21.000 de romani si-au luat licenta si au incercat sa se faca juristi. Lor li se adauga vreo 67.000 de economisti produsi de facultatile din tara, circa 22.000 de pedagogi, 14.000 de specialisti in stiinte politice si administratie publica si cam 12.000 de filologi. Angajatorii din Romania nu au nevoie de ei, asa ca randurile somerilor se tot ingroasa. Patronii cauta strungari, zugravi, faiantari. Oameni care au o meserie in mana, care pot produce si, implicit, sa-i aduca profit patronului. Insa goana dupa diploma de facultate, snobismul de care ne lovim la tot pasul, ii impinge pe tot mai multi tineri spre o facultate. Indiferent de care-o fi ea, indiferent daca il va ajuta sau nu la ceva si chiar daca investitia parintilor nu isi va gasi vreodata justificarea.
Inghesuiala asta a incurajat universitatile sa se extinda. Asa se face ca in timp ce o gramada de scoli nu indeplinesc conditiile minime de igiena, iar statul sustine ca nu are bani pentru a-i plati suplimentar pe profesorii care predau in mediul rural, in mai toare orasele patriei au aparut centre universitare. Centre care au ajuns sa fie doar producatori de someri pe banda rulanta.